Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘homo sovieticus’

Cat de bine reprezinta acest roman pilda inavutirii la romani! Ceea ce e inca uimitor este ca aceasta paradigma pare a fi nepieritorare, este la fel de actuala acum ca in vremea fanariotilor, epoca de altfel destul de intunecata in evolutia noastra. Cum zice o vorba romaneasca, de ce te temi de aia nu scapi, la fel si noi romanii am facut eforturi colosale, incepand cu prima jumatate a secolului 19, sa ne re-orietam catre Occident, sa oferim un sens nou existentei noastre in Europa, numai ca apoi sa fim psihologic aruncati inapoi in timp, cu aproape un secol, de regimul comunist. Cum acest regim avea in plan sa fie exact pe invers fata de Occident si cum fosta generatie politica dinaintea comunismului voia cu Occidentul, rezultatul „schimbarii” a fost, evident, unul teribil pentru noi toti.

Intr-un comentariu la o postare anterioara, Pro DOC ne spunea ca noua generatie politica va trebui sa impuna treptat o schimbare esentiala a acestui model, adica sa asistam la o reala transformare a mentalitatilor dambovitene.  Daca am aprecia situatia de acum (facand o comparatie foarte rudimentara, bineinteles) prin prisma eforturilor depuse de romani ( si nu numai) in secolul XIX pentru a re-orienta tara pe trendul catre Europa occidentala, ne-am da seama ca suntem abia pe la inceputul drumului si ca probabil va mai trece macar o jumatate de secol pana cand vom avea oarece rezultate masurabile. Cu alte cuvinte, ca sa-l parafrazez pe Mircea Badea, nu in timpul vietii noastre. Probabil ca in timpul vietii copiilor nostri, ne vom situa oarecum in aceeasi pozitie fata de Europa in care eram acum 100 de ani.

Ceea ce avem astazi insa nu se departeaza nici cu un centimetru de spiritul fanariot, unde motivatia demnitarilor este adesea obsesia imbogatirii fara nici un fel de scrupule. Iata ca acelasi model este indus si mentinut de vechea generatie politica formata in comunism, iar tinerii Ridzi, Udrea, Eba s.a.m.d., nu sunt decat  discipolii exponentilor de seama ai acelei generatii. Lasand la o parte varsta biologica, acesti „tineri” sunt in esenta aceeasi generatie politica care incearca sa-si asigure continuitatea in timp, ceea ce explica si ascensiunea lor in politica altfel nejustificat de rapida.

Procesul acesta de re-orientare, de schimbare a paradigmei va fi cel mai probabil foarte lent din punctul de vedere al individului. Ma tem ca actualii tineri din opozitie, care nu vor avea ocazia sa se urce pe cocoasa batranei generatii decat daca vor dori sa-i apartina nu sa o schimbe, vor fi doar una dintre generatiile de sacrificu in lungul drum catre normalitate pe care, macar la nivel declarativ, se pare ca ne-am inscris acum 20 de ani.

Reclame

Read Full Post »

Via Andrei Badin:

Un document care ne arată cine este patronul celei mai mari fabrici de diplome din Europa. Istoricul Adrian Cioflâncă publică pe blogul său fișa de cadre a lui Aurelian Bondrea, politrucul care a creat cea mai mare fabrică de diplome din România, „facultatățile” așa zisei universități  Spiru Haret. Documentul e interesant pentru a releva imaginea celor care azi au pâinea și cuțitul în diferite domenii din România:

„COMITETUL CENTRAL AL P.C.R.

SECTIA CADRE

BONDREA AURELIAN

Membru de partid din 1946

•- Nascut la 22 mai 1928 in comuna Mateiesti-Vilcea;

•- Originea sociala: tarani cu gospodarie mijlocie;

•- Nationalitatea: romana;

•- Casatorit, are doi copii;

•- Studii: Facultatea de filozofie si doctorantura la Scoala superioara de partid „Stefan Gheorghiu”;

•- Profesia si titlul: profesor, doctor in stiinte filozofice;

•- Cunoaste limba franceza;

•- Este sef serviciu la Directia invatamintului superior si cercetarii stiintifice din Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Bondrea Aurelian din 1944 a urmat cursurile fara frecventa ale liceului teoretic din Rm. Vilcea si a muncit alaturi de parinti la cimp. Incepind din anul urmator a functionat cu intreruperi ca invatator suplinitor in comuna natala. Dupa 23 August 1944 a activat in U.T.C., iar in 1946 a devenit membru de partid, fiindu-i incredintate ulterior diferite sarcini de raspundere si participind la actiunile intreprinse de partid in comuna. Din 1949 a indeplinit timp de un an si functia de director al caminului cultural, obtinind rezultate bune. Apoi a fost promovat instructor al Comitetului raional P.C.R. Balcesti – Vilcea. In 1951 a urmat trei luni un curs de partid de pe linga Comitetul regional P.C.R. Vilcea. In continuare, timp de doi ani a fost redactor la ziarul „Secera si ciocanul” editat de Comitetul regional P.C.R. Pitesti.

In 1953 a urmat cursul de lectori de pe linga Scoala de stiinte sociale „A.A. Jdanov” obtinind calificative foarte bune.

Dupa absolvire a lucrat pina in 1960 ca activist la Sectia propaganda si agitatie a Comitetului regional de partid Pitesti. In munca de activist de partid a dovedit pricepere, putere de munca, o buna pregatire politica si ideologica. In aceasta perioada a urmat cursurile fara frecventa ale Scolii superioare de partid „Stefan Gheorghiu”, iar in urma unor examene de diferenta a obtinut diploma de profesor de filozofie.

Din 1960 a urmat patru ani aspirantura la Scoala superioara de partid „Stefan Gheorghiu”, obtinind titlul de candidat in stiinte. In acest timp a fost organizator de grupa de partid si membru in biroul organizatiei de baza, indeplinindu-si sarcinile in bune conditiuni. A fost repartizat la Sectia de Propaganda si Agitatie a C.C. al P.C.R. unde a lucrat trei ani. A fost apreciat pentru constiinciozitate in munca, preocuparea pentru continua imbogatire a cunostintelor politico-ideologice, seriozitate si modestie.

In 1968, cu prilejul adoptarii noii structuri administrativ-teritoriale a tarii, a fost ales secretar al Comitetului municipal de partid Pitesti; la sfirsitul aceluiasi an a revenit in Bucuresti, ocupind prin concurs postul de lector la catedra de sociologie a Universitatii. In perioada 1964-1968 a fost membru al consiliului stiintific al Facultatii de filozofie de la Academia „Stefan Gheorghiu”. In 1969 a fost numit director general adjunct la Directia generala a invatamintului universitar din Ministerul Invatamintului. In 1970 a efectuat o specializare de opt luni in Franta. Cu prilejul reorganizarii Ministerului Educatiei si Invatamintului in 1972 a fost numit director general adjunct la Directia generala a personalului, iar din 1973 este sef serviciu in Directia invatamintului superior si cercetarii stiintifice.

Conducerea ministerului apreciaza munca depusa pentru indrumarea si sprijinirea activitatii consiliilor profesorale si a senatelor universitare pe probleme educative, de selectionare, promovare si perfectionare a cadrelor didactice din sistemul invatamintului superior. In functiile de conducere a dovedit competenta, pregatire multilaterala, spirit de raspundere, principialitate si fermitate. A contribuit la rezolvarea in bune conditiuni a unor probleme referitoare la trimiterea in strainatate a unor cadre, conceperea si definitivarea unor acte legislative ale invatamintului. Cu prilejul aprecierii anuale i s-a recomandat sa manifeste mai multa operativitate in munca si sa fie mai prezent in institutiile de invatamint superior si de cercetare.

In cadrul activitatii didactice a elaborat si predat cursul de sociologia culturii de masa, iar ca activist de partid si lector al C.C. al P.C.R. a pregatit si expus numeroase lectii si conferinte si a colaborat la intocmirea programelor analitice ale invatamintului de partid, a realizat pentru publicare lucrarea „Sociodinamica culturii si a comunicatiilor de masa in R.S. Romania”.

A indeplinit diferite sarcini in organizatia de partid ca: organizator de grupa, membru al biroului organizatiei de baza, membru al comitetului de partid pe minister.

Despre familie: parintii, Bondrea Gheorghe si Maria, au lucrat in CAP, au fost membri de partid, in prezent decedati. Are doi frati si o sora: fratii sint activisti de partid, sora este invatatoare.

Sotia, Bondrea Elena, a fost muncitoare, in prezent economista, membra de partid. Tatal, Stoicovici Constantin a fost cizmar, decedat in 1942. Mama, Elena este casnica.

Are o fiica si un fiu, studenti, fiica este membra de partid.

Sectia Cadre a C.C. al P.C.R. considera ca este corespunzator in functia actuala.

INSTRUCTOR,

Mihalache Maria

SEF SECTIE

Petre Danica

5. II. 1976.

cm/1 ex.”

Cam cati au iesit din mana lui „experti”, „specialisti”, chiar „profesori”? Cam cati alti profesori impostori populeaza catedrele universitare?

Read Full Post »

Toate sistemele totalitare pe care le cunoastem au dorit sa reformeze fiinta umana pe de-a-ntregul, cautandu-se obtinerea unui om nou, mai bun, mai puternic, mai bine adaptat la noua oranduire si asipratiile ei utopice. Extrema dreapta a avut „rasa ariana”. Prin 1986 sociologul rus Alexander Zinoviev propunea un termen pesudo-stiintific pentru a indica produsul uman al comunismului Sovietic. Termenul poarta evidente conotatii negative si satirizeaza acest nou tip de om reformat care de fapt nu era nici mai eficient nici mai bun decat „omul vechi”.

Homo sovieticus pe de o parte reuneste in individ rezultatele unei societati care priveaza omul de drepturile elementare si care falsifica realitatea (proletariatul), pe de alta parte acelasi termen se refera astazi si la oamenii „de bine” ai sistemului, aceia care erau folositi pentru a promova si mentine sistemul in stare de buna functionare, aceia care aveau hamurile in maini.  Iata ca progeniturile sistemului de ieri au ajuns liderii sistemului de azi. Ca niste progenituri veritabile, condamna epoca in care au trait parintii lor, o epoca „invechita” pentru aspiratiile lor sofisticate. Astfel, daca dezbracam acesti copii teribili de hainele scumpe, de vacantele pe afara, de cluburile de noapte, de fiţe, de pretentiile de intelectualitate, observam ca aschia nu a sarit de loc departe de trunchi. In esenta, aceleasi mentalitati, aceleasi aspiratii, aceeasi dorinta de a parveni, de a ajunge fara scrupule in varful ierarhiei. Spre deosebire de Homo Sovieticus care avea iluzia eficientei si cumpatarii, progeniturile sale sunt extravagante, opulente, cheflii, vor expunere maxima. Cine sunt aceste progenituri?

Sa ne atintim privirile asupra oamenilor momentului. Trioul Udrea-Ridzi-Eba – aceste muschetare ale lui Basescu, este exemplul excelent! In aparitiile lor televizate, cele trei se jertfesc fara sa scanceasca pe altarul partidului si al conducatorului suprem, recurgand la cele mai josnice minciuni si tertipuri. Scuza suprema care se practica cu succes in ultima vreme este „Da` ce, ailalti n-au furat?” Da` Tariceanu? Da` ministrii PSD? Da` Tolontan? Da` Adrian Nastase? Dupa principiul conform caruia omul ajuns in fata justitiei trebuie sa-si demonstreze nevinovatia, vina altuia anuleaza vina ta. Interesanta abordare. Asteptam modificarea Codului Penal in consecinta. Progeniturile se gasesc adesea in situatii aberante, cauzate in general de refuzul presei de a se plia rationamentelor neo-sovietice. Suntem martorii unui film prost dar destul de comic pentru cineva din exterior. Presa insista cu intrebari, Ridzi insista cu raspunsuri care incep cu „am sa va spun un singur lucru”.  Autocontrolul doamnei Ridzi este demn de un calugar Shaolin. Senina, zambitoare, Ridzi repeta acelasi discurs de cateva luni. In partea cealalta, o Elena Udrea zeflemitoare ne intreaba daca nu cumva vrem sa-i masuram perdelele? Daca nu cumva ne-a luat programarea de la coafor? Daca nu cumva am vrea sa fim (scuzati limbajul) dati in gat in presa? Boc se dovedeste bun la orice altceva in afara de a guverna. Coseste, canta, danseaza, sta pe varfuri.  Este nebunul de serviciu al regatului, acela care se scalambaie dupa placul conducatorului suprem.  Augustul este mai ceva ca un inchizitor. Intr-o aparenta vanatoare de vrajitoare care dureaza de 5 ani, cu tridentul in dreapta si cu barda in stanga, Basescu taie in carne vine, devoaleaza dusmanii democratiei, ameninta, investigheaza, face stiri. Intre timp, pe la televiziuni se perinda tot felul de figuri vechi si noi care-si dau cu parerea vis a vis de aceasta situatie, cum ar fi Petre Roman ( fost prim-ministru fesenist, actual consilier prezidential al candidatului PNL si noua voce a ratiunii pe la tot felul de talk-showuri), Marcel Hoara, Robert Negoita.

Alaturi de actorii principali se afla tagma intelectualilor implicati in politica. Cristian Preda, TRU, Tismaneanu, Pata-Li-Carta. Din punctul meu de vedere, cei care isi pot asuma cu adevarat aceasta „devenire” in noi oameni sovietici sunt acesti intelectuali. Pentru ca ei sunt singurii care pot intelege cu adevarat cine sunt si de ce sunt asa, singurii in fata carora toate argumentele pot avea un sens. Ei sunt cei care inteleg de ce e lumea pe dos si singurii care ar avea puterea sa o intoarca pe fata. Ei pot repune in joc aspiratiile romanesti de dinainte de comunism si reaminti actorilor angrenati in acest film prost ca nu am fost dintotdeauna oameni sovietici. Cu toate acestea, nu o fac.

Read Full Post »