Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 31 august 2009

In cuvintele presedintelui Emil Constantinescu:

Totul a început în 2000, când, panicaţi de calificarea surprinzătoare a lui C.V. Tudor în turul 2 al scrutinului prezidenţial, o parte din intelectualii cunoscuţi ca anticomunişti şi antifesenişti au recomandat alegerea „răului mai mic“ în persoana preşedintelui Ion Iliescu, în condiţiile în care PSD nu avea nevoie şi nu ceruse ajutorul lor. A fost primul pas dintr-un lung şir de compromisuri. Cel de-al doilea pas a constat în sprijinirea preluării conducerii PNL de către Theodor Stolojan, persoană de maximă încredere a Securităţii ceauşiste, îndeplinindu-se astfel visul postcomunist al acesteia: preluarea partidelor istorice democratice atunci când acestea, precum PNŢ, nu pot fi eliminate. Între timp, Traian Băsescu prin înţelegere directă cu Virgil Măgureanu prelua prin absorbţie partidul acestuia împreună cu „cadrele sale de nădejde“. Tot Traian Băsescu printr-o manevră de „maidan politic“ transferă printr-o mascaradă de congres PD-ul din Internaţionala Socialistă la Partidul Popular European, de centru dreapta. Terenul este pregătit acum pentru ca Societatea Academică Română (SAR) condusă de Alina Mungiu să formeze alături de GDS şi alte asociaţii civice Coaliţia „România Curată“, care va sprijini Alianţa D.A. condusă de cele două personaje total compromise politic şi moral Traian Băsescu şi Theodor Stolojan tot în baza sloganului „alegerea răului mai mic“. Schimbarea guvernului Năstase benefică din cauza generalizării corupţiei şi tendinţei fostului prim-ministru de a controla presa şi societatea este urmată de constituirea unei grupări intelectuale conduse de G. Liiceanu, H.-R. Patapievici, P.R. Ungureanu, C. Avramescu, M. Mihăieş, A. Cornea, la care se vor adăuga V. Tismăneanu şi alte personaje mai insignifiante, grupare care va declanşa o campanie delirantă de elogiere a lui Traian Băsescu acompaniată de atacuri furibunde la adresa oricui se opune acestuia. Apogeul acestei campanii este atins cu ocazia referendumului pentru suspendarea preşedintelui plasat sub semnul unei cruciade anticomuniste al liderului salvator. Apariţia televizată la tribună alături de preşedinte într-o poziţie-cheie a lui Silvian Ionescu, fostul şef de spaţiu pentru Europa Occidentală al spionajului românesc, este un semnal pentru agenţii deplin acoperiţi din fosta emigraţie românească conservaţi timp de două decenii care vor exacerba pe plan extern cultul „Băsescu anticomunist“. Comitetele de sprijin pro Băsescu din diaspora la care se lucrează intens în 2009 îi vor aduce pe aceştia fără îndoială din nou la suprafaţă.

Această combinaţie stranie dintre reprezentanţi ai fostei elite anticomuniste, foşti colaboratori ai Securităţii demascaţi în funcţie de interesele momentului (vezi cazul Stolnici în momentul refuzului de a-l urma pe Theodor Stolojan în PDL), agenţi acoperiţi din presă ai serviciilor de informaţii a căror existenţă a fost recunoscută oficial de către aceştia şi „postaci“ de pe Internet din aşa-zisele gherile digitale plătite la bucată a fost pilonul de rezistenţă al preşedintelui Traian Băsescu în toate manevrele sale de construire a unui sistem politic bazat pe presiuni, şantaje şi diversiuni. Este de aşteptat ca în actuala campanie prezidenţială să fie reluate şi amplificate metodele din 2004 şi 2007. Bilanţul negativ al lui Traian Băsescu, fiind greu de justificat, se va pedala pe murdărirea tuturor adversarilor politici, pe descurajarea electoratului, invocându-se lipsa de şanse a contracandidaţilor şi în cele din urmă pe reîncărcarea sloganului „alegerea răului mai mic“. Celor care se pot lăsa înşelaţi de această previzibilă tactică le transmit că în 2009 avem posibilitatea să nu mai permitem şantajul politic şi moral din 2000, 2004 şi 2007. În 2009 avem ocazia să alegem binele, să-l delimităm atât de „răul mai mare“, cât şi de „răul mai mic“.

Constantinescu remarca un lucru de bun simt si evident pentru oricine intelege ceva din ceea ce se intampla in aceasta tara: cat este de necesara acea schimbare de paradigma despre care am vorbit in postarile anterioare.
Daca Emil Constantinescu s-a bucurat in ’96 de incredere si asteptari maxime din partea populatiei care l-a votat, in privinta lui Crin Antonescu oameni sunt retinuti. Stim ca suntem superficiali, avem memorie scurta si, pentru ca suntem in secolul XXI, cautam efectul imediat. Ne-om fi obisnuit intre timp cu ideea ca nu exista oameni providentiali? Ca nu se vor alinia planetele? Ca e nevoie sa muncim din greu pentru acea mult asteptata „schimbare”?

PS:  Trebuie sa invatam sa gandim pe termen lung.

Reclame

Read Full Post »